Biserica Sfantu Nicolae – Balinesti

Localitatea: Balinesti
Judetul: Suceava
Zona: Bucovina

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele Nu există evaluări (Votati doar daca ati fost aici)

Biserica curtii logofatului Tautu are ca particularitati dubla terminatie absidala si prezenta unui pridvor deasupra caruia se afla o clopotnita, alipit laturii de sud (dispozitie specifica locuintei populare). Aceastã construcþie este un monument reprezentativ al epocii lui ªtefan cel Mare.

Data începerii construcþiei nu este cunoscutã. Pe pereþii bisericii au fost gãsite grafite din anul 1494, iar patru morminte din pronaos dateazã din anii 1494-1495 ºi martie 1499, ceea ce duce la concluzia cã în acei ani biserica era aproape terminatã, nefiind terminatã probabil pictura ºi nefiind înzestratã cu odoare.

Pisania bisericii s-a pãstrat pe zidul sudic al edificiului, într-un chenar, având o inscripþie în limba slavonã (una dintre cele mai mari de acest gen din România) care relateazã numai data terminãrii construcþiei, nu ºi data începerii. Textul inscripþiei este urmãtorul: „Cu voia Tatãlui, cu ajutorul Fiului ºi cu sãvârºirea Sfântului Duh, pan Ion Tãutul logofãt a început a zidi aceastã casã (hram) întru numele celui între sfinþi, pãrintelui nostru, arhierarhul ºi fãcãtorul de minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului ºi de Hristos iubitorului Domn Io ªtefan Voievod;ºi s-a sãvârºit în anul 7007, luna decembrie 6”. În partea dreaptã a chenarului se aflã o însemnare cu textul: „Dragotã Tãutulovici”, care dezvãluie cã acest Dragotã, fiul lui Tãutu, s-a îngrijit de realizarea inscripþiei sau a fost fãcutã poate de el.

Biserica a suferit în decursul timpului mai multe profanãri cauzate de turci ºi austrieci. Turcii au dat foc bisericii în incursiunile lor din perioada 1581-1711, producând degradãri ale picturii ºi zidului. Austriecii au folosit lãcaºul de cult ca magazie. Biserica a fost restauratã în 1721 prin grija Episcopului Calistru de Rãdãuþi ºi a starostelui Dimitrie Macri, fiind refãcute acoperiºul, uºa ºi mobilierul ºi construindu-se ºi scara de acces la clopotniþã.

Biserica are un aspect deosebit pentru o bisericã de piatrã moldoveneascã. Biserica are un plan dreptunghiular, având un pronaos poligonal ºi un turn clopotniþã pe latura de sud, în dreptul intrãrii in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis.

Faþadele sunt din piatrã brutã ºi cãrãmidã aparentã, acoperite ulterior cu un strat de tencuialã parþial pictat, care a cãzut în decursul timpului. Soclul este din blocuri de piatrã cioplitã de dimensiuni mari. În registrul superior, biserica este înconjuratã de douã rânduri de ocniþe suprapuse, douã de sus corespunzând la una de jos. De asemenea, construcþia prezintã sub streaºinã ºi o frizã de discuri ceramice smãlþuite de culoare galbenã sau verde, decorate cu motive heraldice (leul, manticorul, sirena cu douã cozi, capul de bour cu unul ºi doi „tenanþi”, rozeta).

Elementul care evidenþiazã biserica este turnul clopotniþã de plan pãtrat, mai înalt decât corpul bisericii, ataºat la partea sudicã a pronaosului. El a fost adãugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru fiind dovedit de prezenþa frizei de rotocoale ºi cãrãmizi aparente care continuã sub zidãria turnului alipit. În tabloul votiv, biserica este reprezentat cu turnul alipit. Clopotniþa formeazã un pridvor cu arcade în arc frânt, sprijinite prin console de doi stâlpi de piatrã de formã octogonalã ºi încoronat cu o boltã cu nervuri fine de piatrã cioplitã, poleite cu aur. În interiorul pridvorului sunt douã bãnci de piatrã. Deasupra pridvorului se aflã camera clopotelor, unde se ajunge prin exterior pe o scarã mobilã sau prin interior printr-o strãpungere în bolta pronaosului. Aceastã încãpere fãrã ferestre are trei deschideri terminate în arc frânt.

Biserica a fost pictatã în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei lui Petru Rareº. Ca urmare a desprinderiii straturilor de tencuialã exterioarã, ea a fost aproape complet distrusã. În prezent, se mai disting doar pe alocuri urme din vechea picturã. În partea de sud-vest, chiar lângã clopotniþã, se observã urme din Judecata de apoi, iar în firidele din altar chipuri de sfinþi ca Sf. Nicolae ºi Sf. Arhanghel Mihail

Pictura interioarã a bisericii este consideratã a fi, alãturi de pictura de la Mãnãstirea Voroneþ, cel mai bogat ºi mai bine pãstrat ansamblu de fresce de pe vremea lui ªtefan cel Mare. În pronaos sunt pictate scene din Vechiul Testament, scene din viaþa Sf. Ierarh Nicolae, iar în registrul interior figuri de sfinþi. În naos sunt reprezentate numeroase scene din viaþa Mântuitorului Iisus Hristos, minunile ºi patimile sale. Sunt de menþionat scenele din Ducerea la judecatã a lui Iisus, Ducerea crucii, Urcareape cruce, Rãstignirea sau Aºezarea în mormânt.