Bolnita Cozia

Localitatea: Cozia
Judetul: Valcea
Zona: Oltenia

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele Nu există evaluări (Votati doar daca ati fost aici)

Bolnitele manastiresti erau spitale, infirmerii si azile pentru batranii si bolnavii din manastiri si din imprejurimi. Aici, cei cu cunostinte medicale asigurau ingrijirea trupeasca, iar biserica oferea tamaduire si mangaiere sufleteasca.

In trecut, bolnita era cuprinsa in incinta manastirii. Spargandu-se zidurile imprejmuitoare pentru a se construi actualul drum national ce strabate Valea Oltului, Bolnita Manastirii Cozia a ramas separata pe muchea dealului care se ridica spre apus.

Ctitorul Bisericutei si al vechilor cladiri este Radu Paisie (1535-1545), fiul lui Radu cel Mare (15 septembrie 1495 – aprilie 1508), numit si Radu sau Petru de la Arges, fost egumen al Manastirii Arges. Cei care au sustinut ideea ca Bolnita de la Manastirea Cozia este ctitorita de Petru Cercel si nu de Petru zis „Radu Paisie”, au fost siliti sa admita un alt an al zidirii bolnitei decat cel real.

Pisania bisericii, zugravita pe o fasie alba ce merge de jur imprejurul pridvorului, arata ca bolnita s-a facut „in anul 7051 (1542-1543) „, data la care domnea Radu Voda Paisie si nu Petru Cercel.

Pisania Bolnitei Cozia este in limba slavona, pictata in pridvor, si zice urmatoarele: „Cu vrerea Tatalui cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh celui intru Treime slavit Dumnezeu, s-a inceput si s-a savarsit aceasta sfanta biserica, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, in zilele lui Io Petru Voievod si ale fiului sau Marco Voievod si ale Prea Sfintitului Mitropolit chir Varlaam si sub egumenul ieromonah Ilarion;asisderea eu robul lui Hristos ieromonahul Maxim maistorul, care a fost invatator ca sa fie spre odihna. Si am scris eu mult gresitul David si fiul sau Raduslav, in anul 7015 (1543) „.

Bolnita Cozia a adapostit obstea Manastirii Cozia de la anul 1880 pana in 1920, perioada in care manastirea a fost folosita in alte scopuri. Mai intai a fost penitenciar, „Azilul Doamna Elena”, apoi, in anul 1917 a devenit lagar de prizonieri si spital, iar biserica mare grajd pentru caii inamicilor ocupanti.

Intr-un document adresat Ministerului Cultelor la 6 martie 1919 superiorul manastirii Protosinghel Anastasie Popescu arata: „Monumentul Cozia se afla intr-o stare jalnica, de plans, din cauza armatelor inamice care in invazie pe marginea Oltului au pradat si au profanat acest sfant locas, biserica si paraclisul transformandu-le in grajd de cai, iar casele devastandu-le si lasandu-le intr-o completa ruina”.

In prezent in Biserica Bolnitei se oficiaza numai Sfanta Liturghie in ziua hramului (29 iunie) si slujbe ocazionale, de inmormantare.

Pentru valoarea inestimabila a picturilor murale ramase intacte si conservate destul de bine, pentru pozitia ei in cadrul pitoresc al Vaii Oltului, dar mai ales pentru armonia liniilor arhitectonice, avand o silueta de o gratie si frumusete inegalabile, bolnita a fost supranumita „giuvaerul secolului XVI de la Cozia”.