Cetatea Singidava – Cugir

Localitatea: Cugir
Judetul: Alba
Zona: Transilvania

O stea2 stele3 stele4 stele5 stele Nu există evaluări (Votati doar daca ati fost aici)

Pe „Dealul Cetatii”, un promontoriu ce domina vatra actualului oras constituind un punct strategic important de unde se poate vedea pana in valea Muresului, a existat o fortificatie dacica banuita a fi cetatea Singidava.

Ea a fost cercetata prin sapaturi sistematice sub patronajul Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca – prof. Ion Horatiu Crisan in colaborare cu Muzeul Banatului Timisoara – prof. Florin Medelet.

Pe baza fragmentelor ceramice gasite, a mormantului princiar descoperit si a locuintelor aflate atat in interiorul cetatii cat si in exteriorul cetatii, se pare ca fortificatia ar data din secolele al II-lea si I i. e. n.

Fortificatia a fost realizata prin tehnica ce poarta denumirea de „murus dacicus” pe partea dispre valea Muresului si cu palisade de lemn in partea dinspre Sarmisegetusa. Exista un drum de acces pietruit care intra in cetate printr-o poarta specifica tehnicii acelor vremuri.

In interiorul cetatii existau cateva cladiri avand diverse functii, una dintre ele fiind de adapostire a garnizoanei permanente ce functiona aici iar in alta a fost descoperita si o mica trusa chirurgicala ce continea printre altele si bisturiu.

Exista chiar si un mic altar. In afara cetatii, se gasea cimitirul oamenilor simpli ce locuiau in zona. Intre aceasta cetate si restul cetatilor din ceea ce numim azi ansamblul cetatilor dacice din muntii Orastiei comunicarea rapida se facea prin puncte permanente de observare-paza situate pe varfurile muntilor invecinati.

Pentru aceeasi datare pledeaza si un mic trezaur de monede ascuns intr-un vas ce s-a descoperit la poalele dealului Cetatii. Din tezaurul respectiv se mai pastreaza opt tetradrahme emise de Macedonia Prima si o imitatie dacica dupa o moneda de tip Filip II. Un alt tezaur monetar s-a gasit pe platoul superior al cetatii.

In afara de Dealul Cetatii, in zona exista si alte puncte de interes arheologic, din care unele au fost cercetate rezultand o locuire a zonei mai veche de secolul 2-3 i.e.n. precum si o continuare a vietii pe acest teritoriu pana in epoca moderna. De exemplu, in evul mediu, acest teritoriu a apartinut cand Transilvaniei, cand Munteniei. Ruine nu se vad deoarece sapaturile arheologice efectuate au fost acoperite din nou din motive de protectie a sitului.